de Sorin-Mihai Grad / ©2010 Herg Benet Publishers

a opta cronică a SUROGATului

… e pe cale să apară în revista Discobolul și a fost scrisă de Petrișor Militaru; deocamdată vă pot oferi un fragment din ea, restul după ce apare revista

Volumul de debut în poezie al lui Sorin-Mihai Grad, SUROGAT [poerezii], deschide seria de poezie a noii edituri bucureştene Herg Benet. Cartea este formată din cinci episoade lirice ce se încheie cu un happylog, un update al învechitului epilog. Din cauza titlului, primul grupaj de versuri, De[x]presii, ne îndreaptă spre un drum semantic destul de limitat (DEX, expresii şi depresii), dar trebuie luat doar ca un simplu indiciu. În centrul acestei secţiuni (poate şi al volumului) am putea poziţiona poemul Surogat de surogat, o artă poetică sau, mai degrabă, un poem-manifest în care eul poetic recunoaşte că nu ştie la ce folosesc poereziile (ca şi cum poezia ar putea fi situată în planul foloaselor), că oricât de nenorocit ar fi tot drumul alege călătorul („oricât ai ocoli un drum/ ce se vrea călcat de tine/ te va prinde de urechi/ îţi va urla sau şopti ceva în ele/ poruncind picioarelor tale să se mişte”), că nu orice contrafacere e o falsificare („am surogat tot ce-am/ sau m-a prins”), e doar continuarea degenerată a facerii iniţiale („şapte ani de scotocit/ după nici un fel de tibet”). Poemele lui Sorin-Mihai Grad sunt filosofice fără a fi metafizice, cu toate că „nici un fel de tibetul” lui mi se pare a fi o ultimă rămăşiţă de transcendenţă într-o lume-maşinărie de „surogare a existenţei” (Surogat de neo). În alt poem, cuvintele se topesc ca şi ceasurile moi ale lui Dali sau agonizează postmodern şi numai găsirea unui alt râu semantic (vezi Heraclit) poate aduce salvarea lor: o falsă salvare fiindcă nimeni nu va veni „să le înţeleagă povestea” (Surogat de cimitir, versiunea concretă), toţi le vor mesteca dogmatic conţinutul, fără să le digere. Dincolo de autocenzura („nici să visez/ nu m-am lăsat”, Surogat de somn) care e prezentă la tot pasul în discursul poetic, sunt evocate stări de nostalgie cu „verdeţuri” şi „pufuleţi” dintr-un remember filosofic (Surogat de amintire) sau pseudo-epifanii ca întâlnirea cu „un înger de calcar/ cu dungi concentrice” (Surogat de impostură).

Leave a reply

Required

Required, hidden

XHTML Tags:
<a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Trackback this post  |  Subscribe to the comments