SUROGAT

… au nevoie scriitorii de un manager şi/sau agent literar? şi de când şi-l şi permit? ştiu că nu e cazul meu, chiar dacă am ajuns să-mi fac gânduri pe tema asta în preajma lansării SUROGATului şi după; mi-am dat seama că mi-ar fi mai uşor să mă apuc de următoarele proiecte dacă s-ar ocupa altcineva de chestiunile conexe apariţiei primei mele cărţi

când lansarea ei era doar o idee, implicarea Lizei a fost salutară; ulterior m-a ajutat şi cu distribuţia şi am proclamat-o managerul meu; mulţumiri şi pe această cale, doamnă manager! dacă-mi mai făcea şi liste cu critici şi reviste unde e necesar, respectiv important, să ajungă cartea şi-mi rezolva vreo zece apariţii în mass-media ajungeam să discutăm şi despre procente 😉

cu doar o carte de poe[re]zii la activ n-am ce pretenţii la venituri suficiente pentru a angaja un manager/agent de pe urma scrierilor mele să am, aşa că m-am ocupat singur [cu ajutor pe alocuri de la prieteni, familie şi editură] de chestiuni precum: identificarea editurilor posibil interesate de cartea mea şi negocierile cu acestea, găsirea unor locuri unde ar putea fi lansat volumul şi promovarea acestor lansări, alcătuirea unei liste cu critici şi reviste cărora să le fie oferită spre evaluare cartea, găsirea adreselor lor, expedierea către ei a cărţilor, urmărirea presei literare pentru a aduna posibilele reacţii, identificarea organelor mass-media potenţial interesate de apariţia cărţii şi informarea lor în legătură cu aceasta, găsirea concursurilor/premiilor la/pentru care ar putea candida cartea, actualizarea aproape zilnică a blogului volumului, găsirea unor modalităţi neconvenţionale de a face cartea cunoscută, identificarea cât mai multor cititori posibil interesaţi de ea şi informarea lor în legătură cu apariţia, publicarea în presa literară a unor fragmente din carte, iniţierea traducerii unor texte din ea în alte limbi etc

deocamdată nu ştiu cât de bine mi-am făcut treaba; bilanţul făcut la o lună de la lansare este încurajator, ţinând seama că încă nu au aflat de existenţa cărţii majoritatea celor potenţial interesaţi de citirea ei, nici n-au fost făcute publice suficiente opinii şi analize referitoare la ea; ştiu că acestea cer timp şi că e posibil ca receptarea cărţii să fie negativă, făcând ca munca investită în ea să capete nuanţe de inutilitate; cert e că şi dacă SUROGATul va avea succes [prin asta înţeleg cronici pozitive, premii şi vânzări care să facă necesară tipărirea unor tiraje suplimentare], n-ar genera venituri suficiente pentru a putea convinge pe altcineva să facă în locul meu cele înşirate în paragraful anterior; le-am făcut şi le fac şi cu plăcere şi perseverenţă pentru că e vorba de cartea mea, pe care am scris-o în timpul meu liber, în care nu mă ocup doar cu literatura; dacă aş fi scriitor profesionist probabil că nu mi-aş permite să-l irosesc cu asemenea chestiuni, dar cum nu sunt învăţ din mers cum să-mi fiu propriul manager şi agent; iar dacă vreodată scrierile mele îmi vor permite să angajez pe cineva ca să se ocupe de ele voi şti destul de bine ce să-i cer respectivului