Surogat de defăimare
[Ego VII]
sunt un vultur
dacă-mi pun ochelari şi-mi inventez
aripi
sunt un păianjen
când pică pe mine să fac ceva ce-ar putea face
altcineva
sunt un lup
curăţ frigiderul de toate hoiturile şi ambalajele de ciocolată de ce
ascund
sunt o cârtiţă
când trebuie să observ ceva, mai ales pe cine nu vreau
să-l văd
sunt un hippopotam
când am de bătut cuie sau de cules ceva din
copaci
sunt un înger
când se caută vinovaţi sau sunt de-mpărţit veşti
bune
sunt un leneş
aşa în general şi în rest
mereu
#
text tocmai apărut, alături de alte patru Surogate, în Sisif #26-27
în volumele mele demo am şase poeme intitulate Ego [x] (x=1, …, 6), două dintre ele apărând şi în Penurie de Somn (unde este şi Egofag); în SUROGAT veţi găsi şi Surogat de eGo, iar Surogat de ego e una dintre poereziile rămase pe dinafară; e-revista pe care o conduc (împreună cu Ştefan Bolea) se numeşte EgoPHobia; Ego VII a trecut printr-o grămadă de variante până să devină Surogat de defăimare; i-am păstrat vechiul nume ca subtitlu pentru că… tocmai aţi citit de ce