Surogat de impostură
într-o grădină cu aripi tăiate plantez arbori de cenuşă şi-i îndemn să moară într-un război imbecil cu clişeele nopţii
într-o grădină cu aripi tăiate plantez arbori de cenuşă şi-i îndemn să moară într-un război imbecil cu clişeele nopţii
pictez nişte ochi pe-un răsărit de seară şi îmi închipui că visez albastru nu mă ispiteşte nici o durere decât cele vechi pe care şi le-a uitat în mine oricine sau ce nume o fi având ultima eroare în care am crezut