SORIN-MIHAI GRAD – SUROGAT
Sorin-Mihai Grad este un autor din stirpea celor care, bătătorind căile ştiinţei, auto-impresionîndu-se de capacităţile sale, dau buzna în poezie, umplînd pagini pe site-urile unor reviste, construind ei înşişi reviste, blog-uri, manifestîndu-se în orice situaţie dată cu forţe depline şi chiar convingătoare. Născut în 1979 la Satu Mare, studiază matematica la Cluj-Napoca, dîndu-şi iute şi un masterat în „analiză reală şi complexă”, fugind cît se poate de repede, să nu-l prindă crizele prin România, în Germania, stabilindu-se la Chemnitz, unde, evident, în 2006, îşi susţine doctoratul, în urma căruia obţine un post la catedra de matematici aplicate, ca asistent ştiinţific şi cercetător, devenind subit coautor al cărţii Duality in vector optimization, ce apare la Springer-Verlag, în 2009. Fişă, după cum se vede, convingătoare şi de invidiat de majoritatea boemilor dîmboviţeni, care, deşi au primit recomandarea de la guvernanţii actuali să plece în străinătate, îşi pierd vremea prin cluburile dîmboviţene, unii dintre ei devenind lideri în arealul mereu tinerei noastre poezii. Dar nu asta este important, ci de reţinut contactul acestui poet cu abordări destul de ciudate ale textului poetic cu tînăra poezie de la noi, încît, citindu-i notele de la începutul cărţii sale de debut – SUROGAT [poerezii] (Herg Benet Publishers, 2010) –, am putut constata că „poereziile” din această carte sînt înţesate cu „construcţii şi idei inspirate din texte semnate de Răzvan Ţupa, Cristian Pohrib, Dan Sociu, Claudiu Komartin, Dan Coman, Teodor Dună, Sebastian Sifft, Bogdan Perdivară, Oana Cătălina Ninu, Andra Rotaru, Rita Chirian, Marius Ianuş, Diana Geacăr, Mihai Vakulovski, George Vasilievici, T.S. Khasis, Ruxandra Novac, Miruna Vlada, Cosmin Perţa, Constantin Virgil Bănescu, Ştefan Bastovoi, Ştefan Manasia şi Ştefan Bolea”, dar şi „construcţii şi idei semnate de Marin Preda, George Bacovia, Edmond Haracourt, Mihai Eminescu, Mircea Dinescu şi Nick Făgădar”, ca să nu mai spun că alte texte „conţin” versuri din cîntecul Spiel mit mir al trupei Rammstein sau din cîntecul Invocaţie al trupei Phoenix. Încît m-am întrebat, înainte de a trece la lectura propriu-zisă a cărţii, care or fi ideile şi construcţiile autorului. Dar nu mi-a fost prea greu să le descopăr în textele cărţii care, toate, se intitulează „Surogat de…”. Astfel în cele şase secţiuni ale cărţii, toate purtînd titluri-calambur, cum ar fi: De(x)presii, Tripoteze, Seqele, Autointoxificaţii, Exgolatrixme şi Happylog, ducîndu-ne la limbajul esperanto, care nu mai are acum nici o căutare, am putut observa cu usurinţă ce idei şi construcţii proprii îl animă pe poet. citește mai departe